În conformitate cu un articol citit recent pe site-ul revistei Forbes, a ieși din zona de confort este cel mai important lucru pe care cineva îl poate face pentru conturarea unei cariere frumoase, indiferent dacă în prezent își creează obiectivele de carieră, este la stadiul de angajat cu experiență mică ori se regăsește pe o poziție de management. Pentru cei care desfășoară activități pe cont propriu, acest lucru devine chiar un indicator de reușită.
Un alt articol care se remarcă pe piața media online despre tematica zonei de confort, este unul redactat în New York Times si se intitulează ”Unde se întâmplă minunea!” (Traducere: Where the magic happens).
Redactorul povestește că ajuns la un interviu iar angajatorul i-a adresat o întrebare despre care ar fi sfatul pe care l-ar oferi Eu-ului său mai tânăr. Printre primele sfaturi enumerate a fost acela de a ieși din zona de confort mult mai repede decât a făcut-o în perioada aceea a vieții.
Câteva dintre exemplele relevante despre ceea ce a realizat când s-a hotărât să încerce ceva nou au fost să se hotărască să facă o emisiune la radio despre piața muncii sau să realizeze o prezentare fără suport audio-video. Efectele au oferit rezultate remarcabile: emisiunea i-a permis să cunoască și să intervieveze o serie de personalități care activează pe piața muncii, iar în urma prezentărilor a avut un feedback pozitiv prin discuțiile libere pe care le-a facilitat.
Experiențele au fost ciudate la început pentru că nu credea că poate face față acelor activități, dar la final şi-a dat seama că procesul a demarat dificil, dar rezultatul a fost remarcabil. Greutatea nu a fost de fapt în realizarea propriu zisă a activităților, ci în percepția sa de la început că nu poate face aceste lucruri.
Redactorului i-a luat 5 ani să realizeze cât de importantă este ieșirea din zona de confort, dar acum şi-a creat mecanismele pentru a se gândi în perspectivă la idei noi de pus în aplicare atât pentru viața personală şi mai ales pentru viața profesională. La finalul articolului lansează întrebarea „Ce ai de gând să faci tu în 2015 care să te facă să te simți foarte inconfortabil?”
Zona de confort este definită ca un comportament al oricărei persoane care își desfășoară activitatea zilnică într-o stare de neutralitate și anxietate.
Autoarea Judit Bardwick citează un experiment celebru realizat de psihologii Robert M. Yerkes și John D. Dodson, în anul 1908. Folosind șoareci, aceștia au descoperit ca stimularea poate îmbunătăți performanța până la un anumit nivel, ceea ce este acum cunoscut sub numele de anxietate optimă. Când acest nivel este depășit, iar noi suntem sub prea mult stres, performanța se deteriorează.
“Avem nevoie de un loc de disconfort productiv”, a declarat Daniel H. Pink, autor al studiului “Motivația: Surprinzătorul adevărul despre ceea ce ne motivează” (Riverhead, 2009). “Dacă eşti prea confortabil, nu ești productiv. Și dacă ești prea incomod, nu ești productiv.”
Fiecare reacționează diferit la stres desigur – zona ta de confort nu este şi zona mea de confort. Obiectivul este de a ajunge la acest nivel optim, astfel încât abilitățile noastre să crească și să devenim confortabili cu noul nivel de anxietate – atunci întrăm într-o zonă de confort extins. Și în mod ideal, vom deveni mai obișnuiți cu starea de “disconfort productiv” și nu vom fi atât de speriați pentru a încerca lucruri noi in viitor.
Brené Brown, un cercetător la Universitatea din Houston, absolvent de facultate de Asistență Socială şi autor al cărții “Darurile imperfecțiunii” (Hazelden, 2010), are o altă definiție a zonei de confort: “Aceasta este starea în care incertitudinea noastră, deficitul și vulnerabilitatea sunt reduse la minimum, este sentimentul că vom avea acces la suficientă dragoste, alimente, talent, timp, admirație, este stadiul în care ne simțim că avem un anumit control.”
Problema apare, spune Brown, atunci “când ajungem în vremuri de instabilitate socială, politică sau financiară și zonele noastre de confort devin mai mici. Din ce ne temem mai mult, atât de impenetrabile devin şi zonele noastre de confort. “A existat o schimbare mare după momentul 9/11 privind modul în care oamenii au fost dispuși să fie vulnerabili în viața lor personală și profesională. Când suntem vulnerabili, simțim de multe ori frica și rușinea. Şi astfel „din moment ce acestea sunt unele dintre emoțiile noastre cele mai dificile, dorim să le evităm”, a mai spus ea.
Un prieten, un bărbat de familie în jur de 40 de ani, care a cerut ca identitatea să-i rămână necunoscută, a făcut recent un pas uriaș în afara zonei sale de confort. El a renunțat la slujba sa de partener la o firmă de avocatură pentru a scrie un roman. El nu are nici editor sau agent în acest moment. El a decis doar să urmeze ceva ce a dorit mereu să facă. Un lucru interesant pe care prietenul meu l-a descoperit este că saltul său afară din zona lui de confort a creat o lipsă de confort și pentru alte persoane din jurul său. Alegerea de a părăsi zonele noastre de confort este destul de grea. Cu atât mai mult forțarea ieșirii este chiar mai dificilă.
Cum putem face față cu asta? AJ Schuler, un consultant de afaceri care a scris despre rezistența la schimbare, a încercat să găsească răspunsul la întrebare. Acesta a ajuns la câteva concluzii interesante. În primul rând, sfaturile referitoare la schimbare sunt foarte greu de acceptat, mai important este să percepi stadiul în care stagnezi la un moment dat și efectele acestei stagnări, traduse în principal prin nesiguranță. În momentul în care faci alegerea schimbării, prima emoție ce trebuie îndepărtată este frustrarea că nu va ieși bine, fie că emoția este a ta sau a celorlalți. În al doilea rând, oamenii au nevoie de timp și spațiu pentru a jeli pierderea, a declarat Schuler.
Și Brene Brown a realizat o cercetare în care a intervievat un număr mare de oameni afectați de recesiunea din 2009 și în urma acesteia a concluzionat: “Cred că cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii este să nu recunoască teama și nesiguranța.”
Ca părinți, îi putem ajuta pe copiii noștri să crească ca adulți care se simt mai în siguranță cu privire la ieșirea zonele lor de confort, a declarat Daniel Pink. Cum? Răspunsul este: prin a rezista tentației de a îi proteja mereu de incertitudine și disconfort. “Dacă facem asta, ei nu pot fi deveni productivi”, a mai spus acesta.
Un punct interesant al cercetătoarei Brene Brown aduce la suprafață faptul că, în timp ce zona de confort ne creează o stare plăcută pe termen scurt, dar de fapt oamenii sunt ființe complicate și efectul este că uneori ne simțim cel mai confortabil atunci când suntem îngrijorați. Adică avem tendința de a evidenția grijile, de a protesta constant pentru nemulțumirile pe care le avem. Este adevărat că un ușor disconfort ne creează premisele de a putea atinge obiective pe care nu le-am putut crede realizabile. Dar avem nevoie de starea de confort pentru a ne justifica alegerile, avem nevoie de pozitivism și nu avem nevoie de a ne contesta tot timpul stadiul pentru a fi productivi.
re privind cariera. Ulterior absolvirii cursului, beneficiarii au participat la o sesiune de job-club în cadrul căreia au aflat despre pregătirea pentru interviul de angajare, întocmirea unui CV, modalităţi de căutare a unui loc de muncă sau care sunt prevederile unui contract de muncă. “Oamenii sunt dornici să se angajeze. Având în vedere distanţa mare dintre localităţile în care locuiesc şi oraşul Braşov (cel mai ofertant din zonă în ceea ce priveşte locurile de muncă), mulţi dintre ei sunt interesaţi de începerea unei activităţi pe cont propriu. Pentru aceştia ar fi utile cursuri de antreprenoriat şi consiliere în deschiderea sau dezvoltarea unei afaceri. Dintre cei interesaţi de angajare, mulţi vor să lucreze în străinătate, fiind motivaţi şi de faptul că au deja rude care lucrează în afara ţării. Pentru aceştia recomand transmiterea de locuri de muncă din străinătate şi consiliere pentru a face faţă cu succes adaptării la această schimbare.” a declarat Carmen Ilie, Formator job-club.
16 participanți, cu vârste cuprinse între 17 și 47 de ani au văzut în acest curs o oportunitate de încadrare în muncă ori de reorientare în carieră pentru cei trecuți de primii ani de muncă.
9 participanți au participat la cursul care le-a oferit oportunitatea de a se reorienta profesional. Consilierul de orientare profesională Diana Poustovan a afirmat că trei dintre beneficiari au obținut contracte de muncă în străinătate (Luca Mihail, Bîgiu Alin și Șerban Geanina), la un abator din Germania, alți 2 lucrează deja în orașul Brașov, la societăți comerciale în calitate de vânzător, respectiv sortator haine.