Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Povestea rezumată a întâlnirilor frumoase și folositoare avute în cadrul proiectului nostru, o călătorie plină de învățăminte la care s-au alăturat peste 850 de persoane din 7 județe și din 115 sate și pe care vă invităm s-o parcurgeți prin vizionarea filmulețului de mai jos:
BRAȘOV, 10 noiembrie 2015
Ce anume face dificilă intrarea pe piața muncii? Pentru cei cu sau fără experiență, pentru tineri sau pentru persoanele ocupate în agricultura de subzistență? Propunem o analiză prin prisma a două tipuri de bariere: bariere instituționale, legate de normele care guvernează activitatea economică, și bariere privind stocul de competențe, legate de participarea la educație și formare.
Bariere legate de educație și formare.
Proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural – un răspuns.
Acestui din urmă tip de bariere i-a răspuns și proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, implementat de către Fundația CADI-Eleutheria în parteneriat cu Asociaţia Institutul Român de Training şi Institutul Român pentru Educaţie şi Incluziune Socială.
Proiectul a adus un sprijin în integrarea pe piața muncii a aproximativ 850 de persoane printr-un program integrat adaptat la profilul și nevoile șomerilor tineri din mediul rural și a celor ocupați în agricultura de subzistență. Programul a cuprins următorul pachet de servicii, derulate între martie 2015 și decembrie 2016:
Rezultatul cel mai important al proiectului a vizat rata persoanelor care vor fi intrat sau reintrat pe piața muncii până la finalul proiectului: 20% dintre participanții la proiect. Până la acest moment, 154 de persoane s-au angajat în baza unui contract individual de muncă. Estimăm că până la 15 decembrie, ultima zi a proiectului, vom atinge 170 de persoane angajate ca urmare a participării la proiect.
Bariere instituționale la intrarea pe piața muncii
CADI – Eleutheria pregătește un set de analize privind barierele instituționale la intrarea pe piața muncii. Aceste analize vor fi publicate la începutul lunii decembrie într-un supliment special dedicat al Revistei 22.
Abordările reunite se concentrează asupra două tipuri mari de instituții, de seturi de reguli care guvernează interacțiunea dintre actorii sociali și economici: 1) instituții ce guvernează furnizarea și producția de educație și 2) instituții ce guvernează activitatea economică și piața muncii.
Angajatori și angajați deopotrivă semnalează lipsa de corelație între competențele formate în școală și cele pe care firmele le cer pentru buna desfășurare a activității lor. O sursă importantă pentru acest decalaj este credința că există o măsură care se poate potrivi tuturor: planificatorul central al educației pretinde că poate cunoaște toate nevoile particulare ale viitorilor angajați și ale angajatorilor săi și poate construi un sistem care să răspundă adecvat tuturor acestor nevoi. Așa cum, inclusiv ca membrii ai Uniunii Europene, am renunțat la credința că statul poate planifica economia, nu părem a renunța la credința că educația poate fi planificată centralizat.
Acest tip de barieră poate fi depășit prin asigurarea diversității producătorilor de servicii de educație, fapt pe care îl susține inclusiv Fondul Social European. Astfel, organizații locale, în parteneriat, identifică nevoi locale de formare, identifică cererea de compentențe a angajatorilor locali și creează programe educaționale adaptate și personalizate.
Orice inițiativă de limitare a accesului sau de excludere de pe piață a organizațiilor publice și private care construiesc noi formule educaționale va conduce doar la creșterea barierelor cu care șomerii se confruntă la angajare și creșterea decalajelor între furnizarea de educație și cererea de pe piața muncii.
Cererea de forță de muncă este rezultatul investițiilor și al creșterii economice susținute. Angajatorii cu afaceri prospere au nevoie de forță de muncă pentru a-și conduce afacerile. Regulile care guvernează activitatea economică vor influența intensitatea acesteia, respectiv numărul de angajați pe care antreprenorii îl vor putea angaja în afacerile lor pentru a le menține prospere și a le dezvolta.
Cu cât este mai mare costul de a derula activități economice, cu atât mai puține afaceri vor lua naștere și vor crește și cu atât mai puțină cerere de forță de muncă va exista.
În 2015, Banca Mondială plasează România pe locul 37 în funcție de ușurința de a face afaceri. Bariere importante în calea inițiativei antreprenoriale sunt ridicate de a plăti taxe, de a înregistra proprietăți sau de a începe o afacere. Aceste limitări ale libertății economice impun un cost reflectat în prețul mare suportat de către consumatorii finali și în salariile nete mici ale angajaților.
Salariul minim pe economie și prevederile rigide ale codului muncii sunt o barieră prin care cei fără experiență sunt ținuți în afara pieței muncii sau în economia gri. În practică, salariul minim pe economie îi avantajează pe muncitorii organizați în sindicate ori pe cei din marile conglomerări urbane, dar vine ca o piedică pentru cei din mediul rural ori pentru tinerii care nu sunt încă pregătiți.
Acestea sunt doar câteva dintre temele de reflecție pe care le lansăm spre analiză, inclusiv ca urmare a experienței de implementare de proiecte în mediul rural și a preocupărilor de cercetare și analiză ale asociaților CADI-Eleutheria.
Considerăm esențială susținerea măsurilor de extindere a accesului la servicii de educație prin măsuri complementare de încurajare a inițiativelor antreprenoriale și de reducere a costurilor impuse mediului economic.
Despre Fundaţia CADI-Eleutheria
Fundaţia Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Eleutheria, înființată în anul 2004, se constituie ca o platformă de coperare academică și antreprenorială pentru o rețea de cercetători și consultanți în domeniul științelor social-umane din România. Scopul funtației este fundamentarea valorică și instituțională a unei societăți libere și prospere. CADI desfășoară proiecte în domeniile analiză instituțională, dezvoltării instituționale, dezvoltării resurselor umane, disciplinelor și științelor social-umane.
Institutul Român de Training (IRT)
Asociația Institutul Român de Training s-a fondat în 2002 având la bază credința că învățarea este o călătorie pentru toată viața, iar de atunci contribuim la această călătorie atât prin dezvoltarea funcţiei de formare în România, cât și prin programele de training pe care le dezvoltăm și livrăm.
Institutul Român de Educaţie şi Incluziune Socială (IRESIS)
Scopul IRESIS constă în promovarea, dezvoltarea resurselor umane și furnizarea pregătirii profesionale eficiente și de calitate pentru facilitarea adaptării forței de munca la nevoile în continuă schimbare ale societății și în vederea creșterii calității vieții beneficiarilor.
Persoană de contact:
Aura Matei
Coordonator de programe Fundația CADI-Eleutheria
Tel: 0724.240.256
E-mail: rural@cadi.ro
Site: http://initiativerurale.ro
Ce anume face dificilă intrarea pe piața muncii? Pentru cei cu sau fără experiență, pentru tineri sau pentru persoanele ocupate în agricultura de subzistență din mediul rural?
Fundația CADI-Eleutheria propune o dezbatere despre două tipuri importante de bariere: cele care afectează cererea de muncă și cele care afectează oferta de muncă.
Cererea de forță de muncă este rezultatul investițiilor și al creșterii economice susținute. Angajatorii cu afaceri prospere au nevoie de forță de muncă pentru a-și conduce afacerile. Astfel, un prim răspuns privește barierele cu care aceștia se confruntă, piedici în calea activității economice, care cresc costul de a face afaceri. Altfel spus, acele reglementări care cresc prețurile și ne scad salariile.
Un al doilea set de răspunsuri este legat de oferta de forță de muncă: măsura în care competențele pe care tinerii sau șomerii le dețin pot răspunde cererii formulate de către angajatori. În această zonă se concentrează dezbaterile despre calitatea educației și a formării, precum și acțiunea proiectelor de dezvoltare a resurselor umane, cum este și Inițiative pe piața muncii în mediul rural.
Fundația CADI-Eleutheria vă invită la conferința Bariere pe piața muncii pentru tinerii din mediul rural pentru a dezbate contribuțiile pe care programele educaționale le aduc la reducerea acestor bariere, precum și pentru a repune pe agenda publică o dezbatere despre măsura în care politicile de ocupare cresc ssau scad cererea de muncă.
Prin această conferință, marcăm și finalul proiectului Inițiative pe piața muncii în mediul rural POSDRU/135/5.2/S/130296, derulat în perioada martie 2014 – decembrie 2015. În cadrul acesteia vom prezenta rezultatele proiectului, precum și bunele practici desprinse în urma analizei tehnice a serviciilor furnizate.
Evenimentul va avea loc marţi, 10 noiembrie 2015, la ora 13:30 la Hotel Europa II la Aro Palace, Braşov.
Agenda conferinței este următoarea:
Cuvânt introductiv
Mona Musca, moderatorul întâlnirii
Bariere la intrarea pe piața muncii
Aura Matei, coordonator de programe
Radu Uszkai, cercetător CADI-Eleutheria
Contribuția proiectului Inițiative pe piața muncii în mediul rural.
Doina Cucu, coordonator tehnic al proiectului
Concluzii și recomandări privind dezvoltarea resurselor umane in mediul rural
Ioana Derscanu, coordonator analiză tehnică programe integrate
Intervențiile participanților, ale asociaților și participanților la proiect
3 sesiuni de dezvoltare personală, 6 zile, 3 localități și 3 județe diferite, toate având un scop comun: pregătirea persoanelor pentru a se perfecționa/ califica și a obține un loc de muncă în vânzări.
25 – 26 septembrie 2015, Gornești, județ Mureș s-au reunit ca echipă de training Aura Matei, Levente Katona și consilierul de orientare profesională Suket Ildiko. Toți
participanții se pregăteau pentru a frecventa cursul de calificare de lucrător în comerț. Aura Matei, coordonatorul de consiliere profesională în cadrul proiectului „Iniţiative pe piaţa muncii în mediul rural” a afirmat în urma atelierului că ”Acest curs de consiliere de grup și dezvoltare personală s-a bucurat de un real succes. Cu siguranță experiența individuală a lor, poveștile de succes, aptitudinile diferite și planurile lor de viitor au contribuit în foarte mare măsură la acest succes. În cele două zile de curs, toți participanții au arătat un interes deosebit față de temele dezbătute. Implicarea lor în realizarea exercițiilor, modul activ în care au participat la această sesiune de consiliere profesională, a fost una foarte bună. Îmbucurător a fost faptul că, fără nicio excepție, participanții sunt hotărâți să își găsească loc de muncă pe placul lor și să fie în concordanță cu abilitățile dar și cu visele lor. Au realizat că se poate progresa și altfel decât cum au făcut până acum.”
29 – 30 septembrie 2015, alt județ, altă localitate, tot 12 participanți curioși. De data aceasta punctul de întâlnire a fost în Costinești, județ Constanța. Alți 3 exp
erți din cadrul proiectului – Radu Lihaci, Letiția Bâtfoi și Raluca Boișteanu – au făcut ca oamenii prezenți să ia contact cu realitatea de pe piața muncii și să se cunoască pe ei însăși în raport cu meseria de lucrător în comerț pe care vor să o practice în viitorul apropiat.
”A fost o grupă implicată în activitățile celor două zile de atelier, care însă mai are puțin de lucrat în ceea ce privește asumarea la un nivel crescut a responsabilității pentru acțiunile necesare atingerii obiectivului de carieră propus. Consider că menținerea legăturii constante cu participanții, motivarea acestora, susținerea în găsirea de soluții pentru provocările apărute și creșterea încrederii în capacitățile proprii vor fi principalele aspecte ale muncii consilierului în raport cu participanții, în perioada următoare”, a afirmat Letiția Bâtfoi (expert coordonator în cadrul proiectului).
28 – 29 septembrie 2015 Schela, mediul rural gălățean. 12 participați participanți la sesiunea de consiliere de grup și dezvoltare personală. În cele două zile de curs, toți participanții au arătat un interes deosebit față de temele dezbătute. Au considerat că acest curs de consiliere este o condiție esențială pentru a putea merge mai departe în vederea obținerii unui certificat care atestă că pot lucra în meseria de agent vânzări.
”Din ceea ce am discutat ulterior cu ei la sesiunile de mediere, am constata că una dintre cele mai importante aspecte pe care ei le-au deprins în cursul de dezvoltare personală a fost să îți creeze propria definiție despre ce înseamnă bunăstarea. Asta i-a motivat să fie mai hotărâți și mai cooperanți pentru a obține un loc de muncă care să le schimbe parcursul”, a afirmat Lidia Damian, consilier de orientare în carieră Galați.
Așa cum mai spuneam, proiectul nostru se tot îmbogățește până în ultimele sale luni de implementare. Și avem vești noi despre această diversificare a sa. Astfel, luna aceasta, am propus și a fost aprobată prelungirea perioadei de implementare pentru a ne permite să aducem alături noi comunități și noi beneficiari. Ne facem cunoștințe și prieteni peste tot și primirea din fiecare nouă comună ne bucură mult.
Așadar, vestea bună este că proiectul mai câștigă două luni și jumătate, până la 15 decembrie. Aceasta înseamnă inclusiv că ni se vor alătura încă cel puțin 72 de noi participanți sau câte o grupă de formare în fiecare județ în care lucrăm.
Și lucrurile noi nu se opresc aici. Ne-am propus să terminăm această etapă cu multe lecții învățate. Iar unele dintre ele privesc un nivel mai general: acela al politicilor publice pentru ocupare. Și facem asta invitând la dezbatere reprezentații comunităților locale, ai responsabililor cu formularea de politici și strategii, a organizațiilor active în domeniul resurselor umane.
Tema, una în egală măsură importantă și arzătoare: ce ne ține în afara pieței muncii și ce ne ajută să devenim mai repede activi pe piață. Care sunt barierele întâmpinate de tineri, de persoanele inactive, de cei din mediul rural, de cei cu mai puțină experiență de muncă sau cu mai puțină specializare? Este vorba strict de abilitățile și competențele individului sau sunt o serie de bariere la nivelul instituțiilor formale, definite prin legislație?
Nu detaliem mai mult. Vrem doar să vă stârnim interesul. Provocările și invitațiile la dezbatere le lansăm în luna noiembrie!
”Proiectul Inițiative pe piața muncii în mediul rural a intrat în contact cu persoane din medii foarte diferite, din regiuni diferite, unele chiar din comunități aflate în zone izolate, oameni care nu au mai fost angajați în procesul de căutare a unui loc de muncă ori nu au mai deținut un loc de muncă de peste 1 an. Mai mult de 700 de persoane se regăsesc de cel puțin 8 luni într-o transformare radicală, care trebuie să se desfășoare într-o perioada scurtă de timp, în care singurul răspuns pe care încercăm să îl explicăm tuturor beneficiarilor noștri este că …… ADAPTAREA face diferența între reușită și eșec.”, a declarat Doina Cucu – coordonator tehnic.
Pentru cei care sunt îndrumați de consilierii de orientare profesională spre noul traseu profesional, care a început cu testarea psihologică, a continuat cu participarea la consiliere profesională, alegerea și frecventarea unui curs de calificare și perfecționare și implicarea într-un job club, apoi cu medierea pe piața muncii până la momentul interviului final și al angajării, esențială este deschiderea și adaptarea la locul nou pe care îl ocupă în viața lor munca. Astfel, sunt câteva aspecte care merită menționate și luate în considerare pentru ca adaptarea la locul de muncă, dar mai ales la situația nou apărută în viața ta să fie mai lină.
Prima zi de muncă lasă o amprentă asupra parcursului tău la serviciu în următoarele săptămâni. Depinde de tine dacă vrei să fie una pozitivă. Cum poți face asta? În primul rând, fii punctual. Stabilește din timp care este traseul de până la muncă și fii punctual. Adoptă o atitudine plăcută și ia-ți timp pentru a înțelege exact care sunt responsabilitățile jobului. Fă o listă de întrebări, stabilește la care ai primit deja răspuns și fixează-ți persoanele care te pot ajuta în lămurirea aspectelor care mai necesită explicații suplimentare. Nu pune întrebări nestructurate și nu le adresa persoanelor care nu au atribuții directe pe domeniul / activitatea respective.
În fiecare zi, timp de mai multe luni, te vei confrunta cu faptul că te întâlnești constant cu oameni noi. Fie că este vorba de clienți sau de colegi, furnizori sau chiar persoanele cu funcții de conducere, o atitudine prietenoasă și de învățare (curios și atent în același timp) îți poate atrage atenția de la presiunea comunicării cu atâtea persoane noi. Exemple de întrebări pe care te va ajuta să le pui săptămânal ar fi: Despre ce e vorba în acest job, Ce pot face eu mai bun? Ce face colegul? (în sensul – cum pot să îi vin în ajutor?) Ce vrea șeful să se întâmple? În cât timp? Care sunt clienții noștri? Care sunt așteptările lor?
Primele atribuții care ți se vor da probabil că ți se vor părea dificile, pentru că nu le-ai mai făcut în trecut sau pentru că în acest loc nou de muncă se întâmplă lucrurile altfel decât erai obișnuit. Singura metodă prin care poți câștiga încredere este să îți faci treaba la timp. Astfel, o concentrare pe ceea ce ai de făcut, o structurare a timpului de lucru, te face mai conștient de pașii pe care îi ai de făcut pentru ați termina activitățile în timp util. Vei avea timp să întrebi, să îmbunătățești și să finalizezi treaba eficient. Găsește singur soluții și apoi dacă mai ai nevoie de îndrumare întreabă-ți colegii și/ sau superiorul cum poți continua.
Observă care este timpul de lucru al colegilor tăi, dar și care sunt pauzele pe care aceștia le iau. Pauza de masă poate fi un mijloc foarte bun de a relaționa cu aceștia și de a te integra mai ușor. Dacă nu ești invitat direct, încearcă să găsești tu cea mai bună ocazie de a vă cunoaște mai bine. Inițiază discuții cu ei despre subiecte de interes comun, legate de serviciu, dar și subiecte de interes din comunitatea locală. Un om informat este apreciat de cei din jur și poate câștiga și relaxarea de a comunica liber cu cei din jur. Pentru am vorbit despre DO’s, adică ce este recomandat să faceți pentru o adaptare ușoară la locul de muncă, voi da și câteva aspecte pe care nu este recomandat să le faceți la noul loc de muncă.
Una dintre cele mai mari greșeli este să vorbiți și să vă susțineți modalitatea de lucru pe care ați practicat-o la locul de muncă anterior (se aplică celor care au avut o astfel de experiență). Pentru cei care nu au mai avut o experiență de muncă înainte, o greșeală este să afirmați mereu că nu ați mai făcut niciodată o activitate și de aceea nu vă descurcați. Până la urmă angajatorul a oferit o șansă noului angajat și nu trebuie să îi demonstrați că a greșit. Dacă nu știți să faceți un lucru, cereți o părere punctuală celui care are direct relație cu activitatea respectivă, după ce încercați să dați o soluție la rezolvarea situației.
În cazul în care ați greșit, asumați-vă greșeala și mergeți mai departe. În cazul în care lucrați cu o cantitate mare de informații, notați-vă ordinea în care se cer a fi făcute lucrurile și rezolvate sarcinile. Astfel veți evita să puneți întrebări care nu sunt întotdeauna necesare.
Una dintre metodele bune de a nu avea surprize la locul de muncă sau de a gestiona/ preîntâmpina conflictele este să vă informați constant coordonatorul direct sau șeful. Este recomandat să vă structurați mesajul în funcție de așteptările acestuia și în funcție de progresele pe care le faceți. Aveți în vedere să spuneți și lucrurile sau activitățile care vă iau cel mai mult timp. Se poate găsi astfel o soluție mai rapidă la aceste provocări.
Un ultim aspect, dar de o importanță mare, este modalitatea în care vă alegeți garderoba pentru a merge la serviciu. Alegeți ceva neutru pentru primele zile (de exemplu: pantalon și cămașă, fustă și tricou fără imprimeuri). În câteva zile vă veți da seama care este codul de îmbrăcăminte la noul loc de muncă, observându-i pe ceilalți. Dacă sunteți femeie și obișnuiți să vă machiați, aplicați culori potrivite tenului și pale. Nu se recomandă rujurile puternice și machiajul obrajilor sau folosirea dermatografului în exces. Este bine să atrageți atenția prin curiozitate și dorință de învățare, nu prin stil vestimentar și machiaj excesiv.
Proiectul a ajuns într-o nouă etapă și devine mai bogat pe măsură ce se desfășoară. Astfel, începând cu luna august, participanții au avut o surpriză plăcută: s-au reunit pentru a participa la o campanie de conștientizare privind stilul de viață sănătos, acel stil de viață care ne permite construirea bunăstării atât personale, cât și profesionale.
Seminariile au debutat în județul Galați. În comuna Foltești, participanții de la cursurile de patiser și de lucrător în comerț s-au cunoscut reciproc și au abordat împreună temele propuse de lectorul lor, Iustina Diacon. Campania a continuat la Târgu Bujor, unde tonul a fost mai degrabă masculin, dat de cei care au urmat cursul de lucrător în construcții și cel de agent vânzări. Participanții au venit din foarte multe comune din jur, ducând înapoi în familiile lor lecțiile învățate.
Constanța a fost următorul popas pe hartă unde, chiar în plin sezon, participantele din Tuzla și Costinești s-au bucurat să își găsească răspunsuri la multe întrebări legate de sănătate. În Brașov, consilierul nostru Diana Poustovan a coordonat această întâlnire între beneficiari ai proiectului din comunele Dumbrăvița, Poiana Mărului, Vama Buzăului, Hălchiu și Prejmer. Ultimul popas al lunii urmează la Fântâna Brazilor și Corund.
Temele seminarului au fost diverse și toate relevante pentru familie și profesie: de la alimentație la relația pe care o cultivăm cu medicii, de la igienă personală la igiena locuinței, la sănătatea reproducerii și până la acțiuni de prim ajutor și în caz de urgență. Fiecare grupă de participanți a avut câte o temă ce a preocupat-o în mai mare măsură și a cărei dezbatere s-a prelungit cu multe întrebări și răspunsuri.
”Seminariile de stil de viață sănătos au fost foarte bine primite de către participanți în cadrul proiectului. Am pornit în forță la început de lună și până la finalul lunii august peste 190 de beneficiari au luat parte la aceste sesiuni”, a afirmat Aura Matei, coordonator consiliere profesională.
Continuăm această experiență frumoasă și folositoare până la 25 de seminarii și la 550 de participanți la acestea. Având în vedere entuziasmul cu care ne-au răspuns participanții din toate comunitățile în care lucrăm, cu siguranță vom repeta activitatea și în proiectele viitoare.
Cum ajung oamenii la vieți împlinite, caracterizate de bunăstare și mulțumire? Este o temă de studiu și preocupare pentru mulți psihologi. Unul dintre aceștia este Angela Duckworth care ne vorbește despre perseverență și putere a voinței. Sau acea trăsătură care le permite oamenilor să urmărească obiective pe termen lung.
Putem fi tentați să credem că trebuie să ai un talent special din naștere pentru a avea o viață împlinită. Că trebuie să ai un tip special de inteligență. Angela Duckworth și echipa ei au demonstrat că nu e tocmai așa. Că indivizii talentați în egală măsură eșuează sau au succes. Ceea ce face diferența este mai degrabă capacitatea de a investi efort pe termen lung, constant, atât după reușite, cât și mai ales după nereușite. Indivizii aceștia perseverenți reușesc de multe ori să ajungă la rezultate mai bune decât cei care păreau la un moment dat talentați și înzestrați.
Mai mult, de multe ori, talentul poate funcționa în defavoarea celui care îl are. Obișnuit să îi iasă lucrurile cu ușurință și repede, acesta se va simți amenințat sau fără valoare când va avea nereușite. Va tinde să renunțe mai repede și să caute provocări mai mici pe care știe cu siguranță că le poate rezolva repede. Aceasta este una din explicațiile pentru care multe talente se pierd. Nu sunt însoțite de perseverență, de capacitatea de a depune efort constant pentru rezultate ce vor veni mai târziu, dar vor avea o semnificație mare.
Cum ne construim perseverența, cum întărim acest mușchi? Acesta este un răspuns pe care pedagogii și psihologii îl caută încă. Ce putem face noi până atunci? Să căutăm fiecare oportunitate de a o folosi.
În luna august în județele Harghita și Brașov 36 de persoane din localitățile Siculeni și Hălchiu au participat la cursurile de perfecționare de lucrător comercial și agent de vânzări. Cursurile s-au desfășurat în perioadele 8-12 august, respectiv 25-29 august. Diana Poustovan, consilier de orientare în carieră în județul Brașov a declarat că ”participanții de la Hălchiu au fost impresionați de modalitatea de desfășurare și abordare a tematicii. Accentul pus pe comunicare, negociere, cunoașterea produsului și încredere a fost considerată o rețetă de succes și mulți dintre beneficiari au plecat de la curs hotărâţi să aplice ceea ce au învățat”.
Rezultatele procesului de mediere pe piaţa muncii nu întârzie să se vadă, în 
special în judeţul Constanţa. Raluca Boișteanu, consilier de orientare profesională, ne-a mărturisit că ”exemplele de succes în cadrul proiectului se arată lună de lună, prin concretizarea planurilor de mediere și angajarea persoanelor care au participat activ la activitățile proiectului în domeniile de care s-au declarat a fi interesați.”
Un astfel de exemplu este dna. Cojocaru Lăcrămioara, care a reușit să câștige concursul pentru ocuparea postului de educator în cadrul DGASPC Constanța, chiar dacă a întâmpinat o concurenţă mare pentru acest post. Înainte de a participa la activităţile proiectului și de a conștientiza importanța perseverenţei şi a efortului susţinut pe termen lung pentru atingerea unui obiectiv, dna. Cojocaru nici nu îndrăznea să viseze că ar putea obţine un astfel de loc de muncă.
Raluca Boișteanu ne-a mai spus că ”Astfel vise devenite realitate cu contracte de muncă valide au şi alţi beneficiari: Vinersar Eduard – fotograf, Molagean Aidin – director școală, Constandache Doina – recepționer, Popa Daniela și Mavrodin Alina – secretariat, Borcoi Mădălina – secretar la birou notarial.”
În luna iulie, continuăm organizarea cursurilor de perfecţionare. Astfel, doar în județul Harghita au fost prezenți la cursurile de perfecționare de lucrător comercial 43 de persoane din localitățile Lunca de Sus și Cârța.”Sunt persoane care au terminat cel puțin liceul și care doreau să își creeze noi oportunități pe piața muncii. Acum sunt conștient
e că au mai multe șanse să găsească locuri de muncă sau să își dezvolte afaceri în județul Harghita, dar și în cele limitrofe, de ce nu Brașov, Mureș sau Cluj”, a spus Margit Tofalvi, consilier de orientare profesională. Toți cei 43 de beneficiari au participat anterior desfășurării cursurilor de perfecționare la sesiuni de consiliere de grup și dezvoltare personală în cadrul carora au învățat să se prezinte și să se promoveze, au înţeles rolul convingerilor și a mentalităţii în dezvoltarea personală și profesională, şi-au stabilit sau clarificat obiectivele profesionale şi au conștientizat rolul unui plan de acțiune bine definit în atingerea acestora.
Patru cursuri de calificare în meserii precum lucrător în structuri pentru construcții, agent de securitate, cameristă sau confecționer asamblor articole din textile continuă în județele Brașov, Sibiu și Galați.
Tot în luna iulie au fost organizate 4 sesiuni de job-club în localităţile Lunca de Sus, Fântâna Brazilor şi Cârţa din judeţul Harghita. Beneficiarii au considerat foarte utilă experienţa dobândită în cadrul job-clubului, în special faptul că au învăţat cum să-şi completeze CV-ul şi cum să se pregătească pentru un interviu de angajare, mai ales că mulți dintre ei nu participaseră niciodată la un interviu de angajare. Toţi cei prezenţi se află în căutarea unui loc de muncă şi consideră că diploma obţinută este utilă pentru pentru cariera lor. O parte dintre ei se pregătesc să plece la muncă în străinătate pentru o perioadă limitată de timp, din dorinţa de a strânge bani cu cu care să își deschidă o afacere sau să achiziţioneze un imobil.